Psihologia vieții

Cum funcționează mintea

a-2729782__340question-158453__340

Psihologii folosesc termenul de distorsiune cognitivă pentru a descrie moduri de gândire și credințe iraționale care distorsionează modul cum o persoană percepe realitatea, de obicei în moduri negative. Distorsiunile cognitive sunt comune, dar dacă nu ai știința, îți poate fi dificil să le identifici.

Multe dintre aceste procese de distorsionare ale realității se produc la nivel inconștient. Sunt obiceiuri pe care nu realizam că le avem și nici nu conștientizăm că e în puterea noastră să le schimbăm. Mulți oameni devin adulți crezând că lucrurile sunt pur și simplu așa.

Distorsiunile cognitive ne pot afecta în mod serios viața și relațiile cu ceilalți, întreținând stări depresive și anxietate. Dacă le lăsăm neadresate, aceste pattern-uri automate de a gândi ne afectează gândirea logică și interferează în capacitatea noastră de a lua decizii.

Este foarte util pentru sănătatea noastră mentală și emoționala să avem uneltele de a recunoaște distorsiunile cognitive și de a încerca să ne rescriem modul de a gândi și acționa.

„Distorsiunile cognitive sunt simple modalități prin care mintea noastră  ne convinge de ceva ce nu este adevărat.  Aceste gânduri false (neadevărate, inexacte) sunt de obicei folosite ca să întărească gândirea negativă sau emoțiile, spunându-ne lucruri care sună rațional și adevărat, dar în realitate ne servesc  doar la a ne proteja de sentimentele negative față de noi înșine. 

Circumstanțele în care ne aflăm nu ne definesc. Indiferent de ceea ce se întâmplă în viață, avem mereu puterea de a ne schimba atitudinea.

Care este diferența între o persoană care rămâne pozitivă în ciuda unor evenimente negative și o persoană care rămâne întristată și supărată pe tot parcursul zilei? Răspunsul se află în pattern-urile de gândire pe care le-am înmagazinat de-a lungul timpului, unele dintre acestea fiind moduri prin care creierul distorsionează realitatea.

DISTORSIUNI COGNITIVE

1.Distorsiune cognitivă – Gândirea în Alb și Negru

Acest tip de gândire dihotomic ne face să vedem totul din jurul nostru în termeni de fie bun sau rău, corect sau incorect, totul său nimic. Gândirea în alb și negru nu reușește să recunoască că există aproape mereu și nuanțe de gri între alb și negru. Atunci când vede doar două posibilități sau fațete, o persoană ignoră alte posibilități rezonabile.

2.Personalizarea

Când gândește așa, un individ tinde să ia lucrurile foarte personal. Această persoană crede că acțiuni ale altor persoane sunt un rezultat direct al comportamentului său. O astfel de gândire o determină pe persoana în cauză să se învinovățească pentru circumstanțe externe care sunt de fapt în afara controlului sau responsabilității sale.

distorsiuni cognitiveFoto: Shutterstock

3.Distorsiune cognitivă –  Afirmațiile Trebuie

Gândurile care includ “trebuie”, “este neapărat”, “ar trebui” au de cele mai multe ori legătură cu o distorsiune cognitivă.

De exemplu: “Ar fi trebuit să ajung la întâlnire mai devreme.” sau “Trebuie să slăbesc ca să fiu mai atractivă.” Acest tip de gândire poate să includă sentimente de vină și rușine. Afirmațiile trebuie sunt de asemenea comune atunci când ne referim la alte persoane din viețile noastre. Aceste gânduri arată cam așa: “Trebuia să mă sune mai devreme.” sau “Ar trebui să îmi mulțumească pentru tot ajutorul pe care i l-am dat.”

Astfel de gânduri duc către frustrare, furie, amărăciune atunci când ceilalți sfârșesc prin a nu îndeplini așteptări nerealiste. Oricât de tare ne-am dori uneori, nu putem să controlăm comportamentul altei persoane, așa încât a ne gândi ce ar trebui să facă ceilalți nu este un demers sănătos.

4.Gândirea catastrofică

Acest tip de gândire face să ni se pară că orice întâmplare neplăcută  poate avea cel mai rău deznodământ cu putință. O persoană cu acest tip de gândire poate să pice un examen și să se gândească că a pierdut deja întregul curs. O astfel de persoană poate să nici să nu fi susținut examenul și să creadă că îl va pică. Acest tip de gândire ne face să asumăm cel mai negru scenariu cu putință.

5.Amplificarea și Minimalizarea

Aceasta distorsiune cognitivă face ca lucrurile să devină exagerate și supra-proporționate sau sunt în mod nerealist minimalizate.

De exemplu, ai de ținut un discurs la o nuntă. Pentru că ai emoții, inițial ai mici ezitări, dar apoi te recalibrezi și reușești să vorbești foarte frumos și la sfârșit, toată lumea te felicită. În loc să apreciezi felicitările, te plângi despre felul cum ai ruinat toată ceremonia din cauza unei mici bâlbâieli. Acest lucru înseamnă că amplifici părțile negative și minimalizezi reușitele tale.

Exemple de distorsiuni cognitive

6. Citirea gândurilor

Un om care practică inconștient acest tip de distorsiune cognitivă crede că poate ști ceea ce o altă persoană gândește sau simte, în ciuda faptului că nu are nicio confirmare că presupoziția sa este adevărată.

Când supra-generalizează, o persoană poate ajunge la niște concluzii bazându-se pe doar unul sau două evenimente, în ciuda faptului că realitatea este cu mult mai complexă pentru a face astfel de generalizări. Dacă un prieten nu reușește să ajungă la o întâlnire, acest lucru nu înseamnă că nu va reuși niciodată să se țină de cuvânt. Afirmațiile care supra-generalizează includ cuvinte ca „mereu”, „niciodată”, „de fiecare dată”.

psihologie, ditsorsiuni cognitiveFoto:Shutterstock/ ImageFlow

8. Scontarea pozitivului

Aceasta este o formă extremă de distorsiune cognitivă și se manifestă atunci când o persoană nu reușește să vadă și aspectele pozitive ale unui eveniment ci doar pe cele negative. Astfel de persoane nu pot să ia în considerare complimentele sau încurajările pozitive din partea celorlalți.

9. Filtrarea

Aceasta distorsiune cognitivă, similară scontării pozitivului, se întâmplă atunci când persoana filtrează informațiile – negative sau pozitive. De exemplu, dacă o astfel de persoană primește comentarii pe marginea unui proiect la care lucrează, se va concentra doar asupra unui singur comentariu negativ și  le va trece cu vederea pe celelalte.

10. Etichetarea

Această distorsiune care este o formă mai serioasă a supra-generalizării se întâmplă atunci când o persoană etichetează o persoană sau un eveniment în baza unei experiențe singulare sau a unui singur eveniment.

Cum ne afectează distorsiunile cognitive viața?

11. Învinuirea

Acest tip de distorsiune cognitivă este opusul personalizării. În loc să vadă totul ca pe vina să cum este în cazul personalizării, persoana pune vine pe ceilați sau altceva.

12. Argumentarea emoțională

A crede că sentimentele pe care le avem sunt chiar realitatea este o formă serioasă de distorsiune cognitivă. Dacă un om care gândește așa se simte speriat, crede că este în pericol real. Dacă acest om se cred prost, el crede că este adevărat. Acest tip de a gândi se poate manifesta ca gândire de tip obsesiv compulsiv. De exemplu, o persoană se poate simți murdară, chiar dacă a făcut dus de două ori în ultima oră.

13. A avea totdeauna dreptate

Acest mod de a gândi face ca o persoană să internalizeze opiniile sale ca fapte și nu reușește să ia în considerare sau gândurile, sentimentele și opiniile unei alte persoane. Această distorsiune cognitivă poate face să fie foarte dificil să ai relații sănătoase și pe termen lung.

14. Bias-ul favorabil ție

O persoană care folosește această distorsiune cognitivă atribuie toate evenimentele pozitive sieși iar pe cele negative le consideră ca fiind în afara controlului său. Acest pattern de gândire face ca o persoană să fie incapabilă să admită greșeli sau defecte pe care le are și să trăiască într-o realitate distorsionată, unde își permită să facă rau, fiindcă nu consideră că e vina sa.

15.  Recompensa divină

În acest pattern de gândire, persoana crede că pentru sacrificiile sale va avea o recompensă de ordin divin. Oamenii cu acest tip de gândire au tendința de a pune emoțiile, sentimentele și interesele lor de-o parte în speranța că vor fi recompensați pentru lipsa lor de egoism, dar pot deveni furioși și triști dacă recompensa nu apare.

16. Eroarea Schimbării

Aceasta distorsiune cognitivă ne face sa credem ca ceilalți oameni ar trebui sa își schimbe comportamentul pentru ca noi sa fim fericiți. Acest mod de a gândi este de obicei considerat a fi egoistș pentru ca impune ca alți oameni sa își schimbe programul ca sa se plieze după cel care operează în baza acestei distorsiuni, sau ca partenerul/a de viață să nu își poarte tricoul favorit ca sa facă pe plac persoanei care trăiește în baza acestei distorsiuni cognitive.

17. Eroarea dreptății

Această distorsiune cognitivă asumă că lucrurile trebuie să fie catalogate în baza dreptății, când de fapt viața adesea nu funcționează așa. Cei care operează în baza acestei distorsiuni se simt îndreptățiți fiindcă sunt convinși că ei știu ce e drept, chiar dacă alți oameni nu sunt de acord. Un exemplu al acestei capcane este să înșeli atunci când ai fost înșelat.

18. Eroarea controlului

Cineva care vede lumea în acest fel are tendința de a se învinovăți pentru evenimente care sunt în afara controlului său, cum ar fi fericirea sau comportamentul altcuiva.

19. Distorsiune cognitivă – Prevestirea

Un om cu acest tip de distorsiune cognitiva are tendința de a proiecta viitorul si de cele mai multe ori își închipuie mereu un deznodământ negativ. O astfel de gândire ne face sa ne închipuim ca lucrurile vor lua o turnura negativa. Înaintea unui concert, acest om va spune – „Pur si simplu cred ca biletele se vor vinde pana ajungem noi acolo.”

https://www.garbo.ro/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.